Studii recente sugereaza ca obezitatea si sedentarismul sunt cauza a 400 000 de decese, anual, in SUA

Obezitatea se defineste ca o acumulare in exces de tesut adipos. Ea este cauzata de discrepanta dintre aportul caloric si cheltuielile de energie ale individului. Indexul masei corporale (Body Mass Index - BMI) este folosit ca indicator al obezitatii, datorita faptului ca poate estima riscul de complicatii ale acesteia. BMI este definit ca greutatea (in kilograme) impartita la inaltime (in metri) la patrat. La copii, BMI se coreleaza, de asemenea, cu valoarea tensiunii arteriale si nivelurile serice ale lipidelor si al insulinei. In cazul copiilor, este evaluat folosind grafice elaborate in 2000, prin care BMI se interpreteaza ca percentile in functie de greutate, varsta si sex. Pe aceste grafice, percentila 85 corespunde copiilor si adolescentilor „la risc pentru supraponderalitate” si unui BMI de 25 kg/m2 la varsta de 18 ani, valoare a BMI care defineste supraponderalitatea la adult. Percentila 95 corespunde copiilor si adolescentilor „supraponderali” si unui BMI de 30 kg/m2 la varsta de 18 ani, valoare a BMI care defineste obezitatea la adult.
Cauzele obezitatii la copii
Sunt, cel mai adesea, un aport excesiv si prelungit de hrana, dar si o predispozitie genetica, cea din urma dovedita in familiile de obezi. Ultimele cercetari au avansat idea unei „programari metabolice”, care cresc sansele unui individ de a dezvolta obezitate sau alte boli metabolice (diabet zaharat, boli cardiace). Aceasta programare este data de raspunsurile adaptative ale fatului care este deprivat nutritional in viata intrauterina. Dupa nastere, aceste modificari isi pierd caracterul adaptativ si determina dezvoltarea obezitatii. O alta teorie se refera la existenta unor mecanisme care „seteaza” organismul pentru a mentine o greutate fixa, in conditiile unui aport alimentar variabil. Asa s-ar explica de ce 95% din diete nu duc la modificari stabile in timp, adultul revenind la greutatea initiala dupa incetarea dietei.
Prevenirea obezitatii
Medicii si parintii pot influenta comportamentul alimentar al copiilor si alti factori de risc. Se

recomanda monitorizarea cresterii in lungime si greutate, urmarindu-se variatii moderate (inclusiv pentru sugarii cu greutate redusa la nastere), se incurajeaza hranirea la san in primele 6 luni de viata si, ulterior, consumarea de cantitati corespunzatoare de legume si fructe. Parintii vor stimula copiii sa practice exercitii fizice in aer liber si vor fi modele in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa.
Tratamentul obezitatii
In primul rand, e nevoie de modificarea comportamentului alimentar. Reducerea grasimilor si a bauturilor si alimentelor cu valoare calorica mare si valoare nutritionala redusa (dulciuri, fainoase) si includerea a cat mai multe legume si fructe este o conditie esentiala. Se va furniza un aport normal de proteine, care sa asigure cresterea si dezvoltarea normala. Aportul energetic va fi de 60 kcal/kg/zi la copilul in varsta de pana la 12 ani si de 850-900 kcal/zi pentru copiii mai mari de 12 ani. Suportul psihologic e important. Cu ajutorul psihologului, copilul va dobandi capacitatea de autocontrol si va invata sa evite situatiile care duc la consumul excesiv de alimente.