In fiecare an, mii de oameni dezvolta tulburari ale mirosului si, concomi tent, tulburari ale gustului. Aceasta deoarece cele doua simturi sunt simturi chimice, strans legate între ele.

Tulburarile de miros reprezinta o perturbare a olfactiei, cea mai frecventa fiind hiposmia (diminuarea mirosului) urmata de anosmie (pierderea totala a mirosului). In practica medicala, se intalnesc si alte tulburari ale mirosului, cum ar fi hiperosmia (perceperea exagerata a unui miros), parosmia (perceperea eronata a unui miros) sau halucinatiile olfactive (perceperea unui miros fara sa
existe un stimul olfactiv). Oamenii percep aproximativ 10 000 de mirosuri diferite, datorita stimularii de catre substantele odorante a receptorilor olfactivi situati la nivelul tavanului foselor nazale. Informatia olfactiva este transmisa prin nervul olfactiv catre bulbul olfactiv si de aici catre creier, unde se formeaza senzatia olfactiva. Tulburarile de miros pot deveni periculoase prin faptul ca persoana nu poate simti eventuale pierderi de gaze, fumul de la un incendiu etc. Însa, mai important este faptul ca aceste tulburari pot fi semnalul unor probleme de sanatate serioase: diabet zaharat, hipertensiune arteriala, malnutritie, boala Parkinson, Alzheimer sau chiar depresie.
De ce dispare mirosul?
Tulburarile de miros pot avea numeroase cauze: de la un episod recent de viroza respiratorie superioara (gripa) sau un traumatism cranio-facial pana la inflamatii (rinitele acute sau cronice, rinitele alergice, ozena, rinosinu zitele), polipoza nazala, deviatii septale inalte. Persoanele care lucreaza în medii toxice sau în industria textila sunt expuse riscului de a dezvolta hiposmii sau chiar anosmii. Mai exista tulburari de miros de cauza tumorala sau neurologica (ateroscleroza cerebrala, Parkinson, Alzheimer).

Fumatul si aerul conditionat
Sunt factori favorizanti in aparitia tulburarilor de miros, lucru dovedit de frecventa mai mare a acestei patologii la populatia din orase.
Tulburarile recente au sanse de recuperare 100%
Primul pas, si cel mai important, în rezolvarea acestor probleme este prezentarea precoce la medicul specialist, pentru ca nervul olfactiv este foarte sensibil si are sanse scazute de refacere dupa o suferinta îndelungata. Sanse de vindecare completa au tulburarile de miros recente, de cauza virala sau inflamatorie, ca urmare a unui tratament medicamentos ce cuprinde corticoterapie, vitaminoterapie si medicamente pentru normalizarea circulatiei cerebrale. O recuperare importanta, dar nu totala, au si pacientii la care se intervine chirurgical pentru polipoza nazala si rinosinuzite. Atunci cand pierderea de miros este de cauza traumatica, nervul este de cele mai multe ori sectionat si nu se mai obtine o recuperare a sa. Greu tratabile sunt tulburarile de miros cauzate de factori chimici si, de obicei, recuperarea nervului este minima.