Usor de contractat, chiar si prin banalul scarpinat in ureche, otomicozele reprezinta un grup de afectiuni foarte greu de vindecat, dar nu fara leac

Otomicozele sunt boli ale urechii externe, avand ca agenti etiologici micozele, denumire data ciupercilor (fungilor). Cea mai frecventa tulpina micotica ce afecteaza urechea este Aspergillius niger.
Factorii favorizanti
Otomicozele apar mai des in caz de: imunitate scazuta, diabet, escoriatii ale conductului auditiv extern, secretie redusa de cerumen, tratamente locale prelungite pentru diverse afectiuni, ce distrug flora saprofita, patrundere a apei in urechi. Este cunoscut faptul ca ciupercile se dezvolta in conditii de umiditate si caldura. Vara incidenta otomicoze lor este mai crescuta.
Simptomele
Clinic, otomicozele se manifesta prin prurit (mancarimi) auricular, hipoacuzie, otoree, iar in formele severe, durere. In formele usoare, semnele locale sunt discrete sau lipsesc. In formele severe, conductul auditiv extern este inflamat, obstruat (astupat) cu depozit gri (ca sugativa umeda) sau negricios (ca taciunele de porumb), reprezentand coloniile micotice.
Tratamentul
Este unul de lunga durata, iar recidivele sunt frecvente, din cauza invelisului extern al celulelor fungilor, ce le permite sa ramana in stare latenta pana gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Tratamentul de baza este local. Se incepe cu toaleta conductului auditiv, de indepartare a depozitului micotic prin aspiratie.

Apoi, se badijoneaza conductul auditiv extern cu solutii sau unguente antimicotice, fie se aplica un otopansament cu solutii antimicotice.
N.B.: Pe cale generala, se administreaza antialgice, antiinflamatorii, iar in formele severe asociate cu infectii microbiene se administreaza antibiotice. De asemenea, se urmareste indepartarea factorilor favorizanti, si anume evitarea patrunderii apei in urechi, corec tarea glicemiei.
Foloseste-le, dar cu precautie
Nu introduce adanc pe canalul auditiv betisoarele de urechi. Pe langa leziuni, acestea iti pot popula urechea cu vreo ciuperca.