Daca incepi sa te balonezi indiferent de ce mananci, sa ai scaune anormale, ba chiar colici, ai putea crede ca-i vorba despre vreo afectiune gastrica sau biliara. Cel mai probabil insa, din diverse motive, s-a produs un dezechilibru in sistemul intestinal

Nu, nu suntem cele mai „curate” fiinte. Suntem plini de bacterii de tot soiul. Ne-au colonizat mainile, fata, gura si celelalte parti ale corpului, mai putin stomacul, unde acidul clorhidric face imposibila supravietuirea oricarui microorganism. Insa, de departe, resedinta preferata a microbilor sunt intestinele, in special colonul. Aici exista circa 500 de specii diferite de bacterii. 99% dintre ele sunt anaerobe (nu au nevoie de aer pentru inmultire) si 1% sunt aerobe (au nevoie de aer pentru a se inmulti). Dintre speciile care ne populeaza colonul, cele mai cunoscute sunt: Bacteroides, Clostridium, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Lactobacillus, Escherichia.
In peisaj sunt prezente si anumite ciuperci (fungi), precum Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium, dar si protozoare – Giardia intestinalis, de exemplu. Nu este, totusi, cazul sa intram in panica. Majoritatea acestor „vietuitoare” ne sunt indispensabile, ele asigurand buna functionare a intestinelor, dar nu doar atat. Flora bacteriana reprezinta mai mult de jumatate din sistemul imunitar al organismului: 50% din limfocite se gasesc in aceasta.
Ce o poate altera?
Cei mai mari „dusmani” ai echilibrului bacteriologic din intestin, caci practic despre acesta este vorba, despre inclinarea balantei dintre bacteriile „bune” si cele „rele”, sunt: administrarea orala de antibiotice sau alte medicamente, anticonceptionalele, alimentatia necorespunzatoare, oscilatiile climaterice, clorul si sodiul prezente in apa tratata din cele mai multe orase si, nu in ultimul rand, stresul si oboseala cronica. Din cauza acestor factori, dar si a altora, poate aparea asa-numitul sindrom de supra-crestere a numarului de ciuperci Candida, de exemplu, numit Candidoza sau aparitia altor microorganisme, care, prin inmultire, se pot transforma in infectii, imbolnavindune. E important sa constientizam ca acesti „daunatori” sunt prezenti in mod normal in corp si fac parte din ecuatia echilibrului florei din intestin. De aceea, daca se intampla sa faci o infectie urinara cu Escherichia (e-coli), sa nu crezi ca e neaparat de vina igiena. Atunci cand, pe fondul unei scaderi imunitare, prolifereaza in intestin, aceasta bacterie poate ajunge fara probleme in uretra, in cazul femeilor, ajutata de mediul umed (asigurat de secretiile vaginale) si hainele stranse din zona perineului, stringul, de altfel, fiind un soi de expres in acest sens.

Asadar, nu trebuie sa te condamni sau sa te rusinezi ca ai facut o astfel de boala, totul e sa ai grija ca pe viitor sa nu mai permiti bacteriei sa dea lovitura, mentinand igiena in bune conditii, dar mai ales balanta florala din intestin.
Principalele functii ale florei intestinale
Aportul acesteia in mentinerea starii de sanatate a organismului este major intrucat:
-participa la sinteza vitaminelor B si K, precum si a unor aminoacizi cu un rol esential in digestie si metabolism;
-favorizeaza asimilarea calciului si a vitaminei D; mentine pH-ul optim in colon;
-stimuleaza sinteza imunoglobinelor, necesare combaterii agentilor patogeni.
Au, burta!
Deteriorarea florei intestinale iti poate cauza disconfort zilnic, asa ca ia problema cat se poate de in serios!
De unde am luat microbii din intestine?
Inainte de a ne naste, avem tubul digestiv steril (fara microbi). Primul implant de microbi se intampla in timp ce venim pe lume. Daca evenimentul se produce pe cale naturala, atunci primele bacterii luate sunt din regiunea genitala si anala a mamei, apoi din mediul inconjurator, de pe san in timpul suptului, de pe suzeta, maini etc. In felul acesta, copiii nascuti normal ajung sa aiba flora intestinala completa, definitiva, cam la o luna de viata extrauterina. In cazul nasterii prin cezariana, primii microbi intra in gura copilului din mediul spitalicesc. Apoi, la fel ca la cei nascuti pe cale naturala, de pe san, suzeta, maini si alte lucruri cu care intra in contact. La ei „facerea” florei intestinale este completa la aproximativ sase luni de viata, perioada in care pot avea boli diareice mai des decat semenii lor nascuti natural.