Articulatiile „ruginite” îti dau de furca? Artroza e una dintre bolile frecvente ale varstei a doua, dar poate aparea chiar si mai devreme. Afla cum sa reduci disconfortul si cum sa tii situatia sub control

Durerile articulare sensibile la miscare sunt semnale ale unei artroze incipiente, o forma mai avansata de reumatism. Problemele se arata în special dimineata, dupa un repaus prelungit, sau seara, cand esti mai obosita. Pe masura ce artroza progreseaza, suprafata cartilagiilor si a osului devine neregulata, apar excrescente osoase, iar simptomele se accentueaza. Miscarile articulatiilor
sunt mai limitate, pot aparea tumefactii ale genunchilor, noduli la nivelul degetelor, iar uneori si semne de inflamatie, roseata sau cresterea temperaturii locale. Artroza severa poate cauza si modificari ale pozitiei corpului, care accentueaza durerea. Cele mai afectate articulatii sunt: articulatiile umerilor, ale gleznelor, ale genunchilor, ale gatului, ale coatelor si ale încheieturilor pumnului.
Femeile, mai afectate decat barbatii
E posibil ca gradul de severitate al modificarilor ce apar radiologic sa nu fie corelat cu simptomele resimtite. Exista cazuri în care, desi articulatiile au suferit modificari severe, simptomele sunt minime, sau mai exista posibilitatea ca schimbarile minore sa cauzeze manifestari grave. Statistic vorbind, femeile sunt mai afectate de artroza decat barbatii, la fel si cei care au antecendente ale bolii în familie. Varsta este un factor important. Dupa 40 de ani, cresc riscurile de a dezvolta artroza. Alti factori care favorizeaza afectiunea sunt: excesul ponderal, munca fizica solicitanta sau malformatiile congenitale - picior plat, displazie de sold, luxatii congenitale. Miscarea fizica, însa, nu este contraindicata în artroza. Dimpotriva. Este una dintre cele mai bune metode prin care poti încetini evolutia bolii si iti poti ameliora conditia fizica generala. Totul este sa alegi acele miscari care sa nu solicite excesiv articulatiile. Foarte potrivite sunt înotul, ciclismul, mersul pe jos si exercitiile de flexibilitate. Începe treptat si nu forta. Daca simti durere, opreste-te imediat. Evita alergarile sau ridicarea de greutati. Postura corecta a corpului este importanta pentru a preveni si reduce simptomele artrozei. Cand stai în picioare, tine spatele drept, retra ge abdomenul si împinge umerii spre înapoi.
Dieta te ajuta
Consuma o dieta variata, cu multe produse de origine vegetala, bogate în fibre, si cu cat mai putine grasimi. Te ajuta sa mentii sub control excesul ponderal si îti dau energie pentru o viata mai activa. Cu cat te lasi coplesita de disconfort si sfarsesti prin a evita miscarea, cu atat e mai probabil ca artroza sa avanseze. Încearca sa gandesti dinainte miscarile de zi cu zi, ca sa eviti suprasolicitarea articulatiilor. De exemplu, foloseste ambele brate cand ai de ridicat un obiect mai greu sau îm pinge cu umarul o usa mai grea în loc sa folosesti mainile.
Nu esti singura
Statisticile arata ca, la nivel mondial, aproximativ 630 de milioane de persoane sufera de artroza, ceea ce inseamna 10-12% din populatia globului. Tot ele releva ca peste 80% dintre cei trecuti de 55 de ani prezinta modificari radiologice de artroza.
Recomandari pentru ameliorarea disconfortului
Evita frigul sau umezeala. Poarta manusi si îmbracaminte adecvata. Cand apar dureri acute, poti folosi medicamente antialgice, care se pot cumpara fara reteta, sau antiinflamatoare mai puternice, pentru care însa ai nevoie de recomandarea medi cului. Doctorul specialist poate sa-ti prescrie, eventual, si medicamente vasodilatatorii pentru a reduce spasmul vascular generat de vremea rece.
Lasa-te de fumat. Acesta determina consumarea rezervelor de seleniu din organism, reprezentând, din acest motiv, un factor de risc deosebit de important în cazul artrozei.
Mentine o greutate corporala redusa. Cu cat presiunea asupra cartilajelor si a oaselor este mai mare, cu atat artroza evolueaza mai rapid si durerile sunt mai severe.

Nu neglija eventualele modificari de statica. Chiar daca esti departe de varsta cand ai putea suferi de artroza, orice modificare de statica trebuie discutata cu medicul de familie si cu un medic ortoped. Dincolo de estetica, picioarele în „paranteze”, piciorul plat, piciorul scobit sau inegalitatile între membre favorizeaza aparitia timpurie a artrozei.
Ai grja cu ce te încalti. Stiu, e greu sa alegi pantofii dupa criteriul comoditatii si nu al modei. Dar, ca sa nu ai probleme mai tarziu, fii atenta si la sanatatea ta! Încaltamintea trebuie sa fie de calitate, sa-ti dea stabilitate si sa mentina pozitia corecta a picioarelor si a gleznelor. Pantofii trebuie sa fie destul de largi, astfel încat calcaiul sa stea comod, iar degetele sa nu fie înghesuite. E bine ca talpa sa fie flexibila. Pentru pantofii de zi cu zi, specialistii recomanda un toc de 2 - 5 cm, în functie de varsta si de greutatea corporala. Evita sa porti mereu pantofi fara toc si încearca sa alternezi încaltamintea si înaltimea tocului pe parcursul zilei.
Recuperarea medicala
Programul de recuperare in artroza este dominat de kinetoterapie si fizioterapie, procedurile recomandate fiind sedintele de ultrasunete si electroterapie, in fiecare zi, timp de 12 zile. Utila este
si termoterapia (aplicatiile locale de caldura)
De ce se degradeaza articulatiile?
Oasele articulatiilor sunt acoperite cu un tesut elastic, cu rol în mobilitatea corpului si absorbtia socurilor, care, în mod normal este foarte neted.
Artroza este boala cartilajelor articulare. Atunci cand artroza progreseaza, suprafata cartilajelor si a oaselor pe care le sustine devine neregulata din cauza excrescentelor osoase. Mobilitatea corpului scade si apar durerile.
Problema este cu atat mai serioasa cu cat boala se extinde asupra articulatiilor mari, care suporta greutatea corpului, cum ar fi cele de la coloana vertebrala si picioare.
Terapia prin miscare
Alaturi de tratamentul conservator, kinetoterapia sau gimnastica medicala, cum mai este cunoscuta pe la noi, are un rol definitoriu in tratarea artrozei. Cresterea mobilitatii articulare este obiectivul principal al unui program de kinetoterapie, urmarind obtinerea unghiurilor functionale si redobandirea intregii amplitudini de miscare intr-o articulatie afectata de artroza. In acest sens, pot fi utilizate o serie de aparate mecanice bazate pe sistemul parghiilor, care pot fi actionate de forta musculara a pacientului sau de o forta exterioara (motoare, contragreutati, forta aplicata de kinetoterapeut), permitand scaderea si cresterea efortului muscular, in functie de situatie. Vorbim aici de diferite instalatii si aparate mai simple sau mai complexe, precum instalatiile de scripeti, arcurile, mesele speciale de kinetoterapie, bicicletele ergometrice, patinele etc. Toate aceste echipamente se folosesc cu succes in intretinerea functionalitatii, dar si in recuperarea articulatiilor afectate de boala artrozica. Important de retinut este ca doar un specialist poate decide ce fel de aparate si ce miscari sunt adecvate pentru fiecare pacient in parte, in functie de istoricul bolii si de gradul de avansare.