Tusesti putin si mergi mai departe. Treci cu vederea, e doar praf. Stii însa ca dezvoltarea a peste 150 de afectiuni, printre care si cateva tipuri de cancer, este corelata cu aerul poluat pe care îl respiram? Cu apa infestata pe care o bem uneori? De la an la an, poluarea devine o amenintare tot mai serioasa pentru sanatatea noastra. Cu pasi mici facuti de fiecare dintre noi si cu multa responsabilitate la nivel înalt, poluarea ar putea fi tinuta în frau.

Ai ajuns vreodata acasa cu pantofii plini de praf? Sau cu parul mirosind izbitor a fum? Gandeste-te cum resimt plamanii tai un astfel de moment, în care poluarea e mai mult decat evidenta. Dincolo de particulele vizibile, aerul pe care îl respiram abunda de cele mai multe ori în gaze toxice, oxizi, metale grele si alte substante vinovate de aparitia si evolutia a zeci de boli, de la cele respiratorii
la cele cardiace si de piele. Oficial, poluarea nu îsi face loc decat foarte rar în fisele medicale ale bolnavilor, la capitolul cauze, dar apare tot mai des pe buzele medicilor îngrijorati. Pe buna dreptate. În Europa, statisticile Natiunilor Unite si ale altor organizatii vorbesc de aproape 400.000 de persoane care mor prematur din cauza calitatii precare a aerului. Plus alte cateva zeci de mii de europeni afectati de ape si soluri infestate. Într-un astfel de tablou, in care nimeni nu scapa neatins, viata unui cardiac sau a unui astmatic dintr-o metropola devine un exercitiu de supravietuire. Sansa le surade, însa, de multe ori, celor care fug de agitatia orasului.
Dimineata în transeele din Capitala
La doar cinci metri de strada si de traficul ei sufocant, zeci de copii asalteaza în fiecare dimineata un tobogan galben si un rand de leagane. Plus un balansoar mai vechi, la care mai mereu se sta la coada. În micul parculet dintre blocuri, lumea e a lor, a celor mici. Singura lor grija e ca pestisorul din nisip sa iasa perfect. Sau ca vremea sa fie frumoasa, altfel bunica nu îi mai aduce în parc.
Pentru ei nu conteaza ca la distanta de-un trotuar e haosul. Claxoane, masini blocate în trafic, praf, gaze toxice. Doar vorbim de una dintre cele mai poluate capitale din Europa. De un oras cu multe zone care le pun în pericol sanatatea în fiecare zi, fara ca multi parinti sa constientizeze acest lucru. Orice chiuit, orice strigat poate fi într-o zi redus la o chemare slaba sau la un harait. Pentru ca statisticile lovesc dur: astmul bronsic este cea mai frecventa boala cronica înregistrata la copii.
O boala care rareori mai seamana moarte, dar care afecteaza puternic calitatea vietii. Nimic nu va mai fi ca înainte. Orice particula de praf capata alta amploare, orice adiere de vant poate provoca o criza. La scoala, în vacanta au acasa. În orice moment poate începe tusea, sufocarea, suieratul, panica. Din fericire, medicii spun ca astmul poate fi controlat, daca este diagnosticat la timp si tratat corespunzator.
Cand fiecare inspiratie conteaza
Studiile internationale arata ca, în ultimul deceniu, incidenta astmului s-a dublat în majoritatea tarilor industrializate. În Romania, desi nu exista o evidenta clara a bolnavilor cu astm bronsic, estimarile medicilor si diferite studii indica o crestere a numarului de bolnavi. În 1996 se vorbea de o incidenta a astmului în randul elevilor de 4,3%. În 2008 a ajuns la 8,2%. Per total, raportat la toate categoriile de copii, se pare ca cifrele depasesc 10%. Si totul e corelat cu industrializarea, urbanizarea si cresterea ponderii de pneumoalergeni. Desi principala cauza a aparitiei astmului bronsic este predispozitia genetica, în circa 80% din cazuri, declansarea bolii e legata, de multe ori, de factorii externi, de la fum de tigara si gaze la alergeni ca praful si polenul. Odata declansata, evolutia bolii depinde de tratamentul corespunzator, dar si de calitatea aerului respirat. Pentru ca agentii poluanti pot favoriza exacerbarea bronsitelor, bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) sau astmului, potrivit prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, de la Institutul National de Pneumologie „Prof Dr. Marius Nasta”. Vorbim deja de peste 500.000 de romani diagnosticati cu BPOC, a cincea boala din lume ca mortalitate, potrivit specialistilor. Si statisticile sunt in crestere, mai ales la oras.
Cancerul, blocat si el în trafic
Bucurestiul, ca si multe alte orase romanesti, pe masura dezvoltarii haotice a activitatii industriale si a constructiilor, a intensificarii traficului motorizat si a cresterii productiei de energie, abunda în agenti poluanti.
Romania in topul tarilor poluate
O analiza realizata de Reuters arata ca Romania se situeaza pe locul 40 într-un top al celor mai poluante 50 de state la nivel mondial. Un top condus de SUA, China si Rusia, tari puternic industrializate si foarte populate. Cu toate acestea Romania face progrese la acest capitol: în intervalul 1990-2000, emisiile de gaze cu efect de sera s-au redus cu 50%. Situatia din Capitala este însa îngrijoratoare, unde nivelul particulelor de praf din aer depaseste cu 40% limita maxima stabilita la nivel european. Potrivit datelor Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti, cele mai mari depasiri ale limitei admise se înregistreaza în zonele Mihai Bravu, Drumul Taberei si Cercul Militar.
Potrivit informatiilor Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti (APMB), traficul este responsabil în proportie de 90% de poluarea care îi sufoca pe bucuresteni, restul provenind de la centralele de termoficare - CET-uri, si din industrie.
Traficul reprezinta, de altfel, una dintre principalele surse de poluare cu substante cancerigene, adauga prof. dr. Stoicescu. „În marile orase, mijloacele de transport, motoarele cu ardere interna sunt o sursa importanta de poluare cu substante cancerigene. Cu cat o localitate este mai aglomerata, cu atat expunerea e mai puternica.
În Bucuresti se observa un fenomen îngrijorator, a ajuns una dintre cele mai poluate capitale pentru ca nu a existat niciun fel de grija fata de amplasarea zonelor industriale si de rezolvarea aglomeratiei urbane. Daca în urma cu 30 de ani se traversa orasul în 15 minute, acum e nevoie de doua-trei ore, timp în care motorul merge încontinuu”, a explicat profesorul Ioan Paul Stoicescu. În tot acest timp, aerul se umple de emisii de dioxid de carbon, „responsabil” de absorbtia undelor lungi ale radiatiilor Pamantului, ceea ce duce la reîncalzirea aerului, creand efectul de sera. Si de produsi de ardere ai combustibilului lichid (benzina sau motorina) responsabili de dezvoltarea unor afectiuni incurabile la nivelul plamanului. Plus bioxid de azot, un produs toxic în sine, în anumite concentratii, si generator de smog fotochimic, un compus care creeaza la randul lui, sub influenta ultravioletelor de exemplu, ozonul, cu puternice efecte toxice.
În fiecare an, aproape 400.000 de europeni mor prematur din cauza calitatii precare a aerului.
Unele organizatii vorbesc de aproape doua milioane de decese la nivel mondial.
Pentru o mai clara exemplificare, prof. dr. Stoicescu spune ca din cauza traficului aglomerat ajung în aer inclusiv particule de azbest, eliberate prin frecare de la placutele de frana ale autoturismelor. „Ori azbestul se stie ca e generator de cancer. S-a dovedit ca îmbolnavirile de cancer generat de inhalarea de particule de azbest sunt mai frecvente în zonele mai aglomerate ale oraselor decat la periferie, ceea ce reprezinta o legatura cauzala directa între poluare si aparitia cancerului”, puncteaza medicul. Pericolul este amplificat si de eliberarea în aer a pulberilor în suspensie, particule extrem de fine care se pot depune pe caile respiratorii si în plamani, unde provoaca inflamatie sau alte procese patologice care îngreuneaza respiratia. Praful, cenusa si fumul se numara printre elementele nocive.
Pericolul din dormitor
Din pacate, agentii poluanti nu se rezuma doar la mediul extern si ameninta inclusiv linistea unui camin. Exista chiar studii care spun ca nivelul de poluare dintr-o încapere, fie ca vorbim de locuinta sau de un bar, poate fi de doua-cinci ori mai mare. Principalul poluant la nivel indoor este fumul de tigara. „Fumatul reprezinta o agresiune permanenta, este un tip de autopoluare, dar si de poluare a celor din jur. Au fost identificate în jur de 4.000 de substan- te cancerigene în fumul de tutun. Este un poluant extrem de agresiv, ale carui efecte devastatoare se vad în timp. Se spune ca o persoana care fumeaza are un risc de a face cancer bronhopulmonar de 33 de ori mai mare decat un nefumator. Aceleasi modificari în timp sunt produse si de oxizii de azot sau de excesul de ozon”, clarifica fenomenul prof. dr. Ioan Paul Stoicescu. Tot în categoria agentilor poluanti la care ne expunem din proprie vointa într-o locuinta intra si mai multe substante chimice, ca de exemplu paradiclorbenzenul- generat de deodorantul de camera sau tetracloretilenul folosit la curatarea hainelor si tapiteriilor. Praful, mucegaiul si umezeala completeaza lista agentilor care pot provoca tuse, dureri de cap, probleme respiratorii sau alergii.
Acarienii, microorganisme care se gasesc în pardoseli, covoare, draperii, asternuturi, saltele sau sertare favorizeaza o serie de alergii, întrucat pulberile care se formeaza din corpul acestora dupa ce mor sunt inhalate. Atentie si la mobila noua sau proaspat lacuita, precum si la covoarele noi, vaporii degajati de substantele cu care sunt impregnate pot fi foarte periculosi.

În casele cu sistem de încalzire pe baza de foc, pericolul este amplificat de monoxidul de carbon degajat la arderile incomplete ale combustibililor solizi sau lichizi. Nu rareori auzim stiri despre persoane intoxicate cu monoxid de carbon în propria locuinta, de lesinuri sau chiar decese.
La 16,38 de metri patrati s-a redus spatiul verde de care beneficiaza fiecare bucurestean, cu mult mai putin fata de media impusa de Uniunea Europeana, de 26 de metri patrati pe cap de locuitor.
Afectiuni pe banda rulanta
Poluarea e vinovata de agravarea si aparitia multor afectiuni, de la cele cardiace la cele ale plamanilor, pielii si ochilor.
Combustibilul organismului
Respiratia asigura aportul de oxigen în organism, dar si circulatia în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular. Odata inspirat, aerul cu oxigen ajunge în plamani, de
acolo traverseaza în vasele de sange, îl preiau globulele rosii si hemoglobina si îl duc la muschi. „E combustibilul prin care omul poate face efort, omul nu este capabil sa traiasca fara el”, explica
prof. dr. Ioan Paul Stoicescu. Odata cu aerul, inhalam si particulele prezente în atmosfera. Astfel, ele traverseaza gura, nasul, traheea, bronhiile si ajung la plamani, existand pericolul depunerii lor sau chiar al atacului, daca vorbim de substante chimice. În contact cu mucoasa bronsica, aceste particule pot determina inflamarea ei si apare bronsita: tuse, secretii si expectoratie.
Substantele vinovate
NO2 - bioxidul de azot, unul dintre cei mai periculosi poluanti. Eliberat de motoarele cu ardere interna, la arderea carbunilor, este toxic si contribuie la formarea smog-ului. Sub influenta ultravioletelor da nastere altor substante, precum ozonul, extrem de toxice, care inhiba fotosinteza. Este extrem de periculos în încaperile cu sobe, boilere si resouri cu gaz.
CO - monoxidul de carbon, eliberat tot prin procesul de ardere, dar în cazul unei combustii incomplete. Traficul aglomerat este principala sursa de provenienta în cazul oraselor. Este extrem de periculos pentru oameni si animale, duce la intoxicatii si chiar deces.
CO2 - dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de sera care contribuie la accentuarea fenomenului de încalzire globala si la schimbarile climatice. Emis la producerea energiei termice si electrice, dar si de automobile.
SO2 - dioxidul de sulf, prezent în emisiile motoarelor diesel, la arderea carbunelui. În combinatie cu apa din atmosfera provoaca ploile acide.
Fumul este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi si alte impuritati eliberate cu ocazia arderii.
Praful provine din diviziunea materiei fine, este generat în principal de industria materialelor de constructii si este extrem de periculos pentru caile respiratorii.
Pulberile în suspensie - sunt particule extrem de fine care se depun pe organele interne si pot penetra plamanii.
Diverse substante volatile, gaze: cloroform, paradiclorbenzen, clormetilen, formaldehide, emise de apa clorinata de la robinet, deodorantul de camera, vopseluri, materiale de constructii etc. Pot provoca ameteli, dureri de cap, iritatii oftalmice sau ale gatului. Pe termen lung se poate ajunge la cancer.
Peste 150 de afectiuni în vizor
Chiar daca noi nu constientizam, pericolul poluarii pandeste tot mai des, cu repercusiuni atat pe termen scurt, cat mai ales pe termen lung. Vorbim de efecte imediate, precum agravarea unor boli cronice existente la nivelul inimii sau cailor respiratorii si plamanilor, oboseala, dureri de cap, respiratie îngreunata, iritatii oculare, inflamarea bronhiilor si mancarimi la nivelul pielii. Pe termen lung, prin expunere repetata, chiar de intensitate mai mica, se ajunge la declansarea sau exacerbarea unor afectiuni cardiovasculare, boli pulmonare, cancer la plamani sau vezica urinara, deshidratarea pielii. Riscul de a dezvolta alergii este si el amplificat, iar sistemul imunitar slabeste. Studiile internationale vorbesc de peste 150 de afectiuni influentate de agentii poluanti. De la BPOC, bronsite, astm si alte afectiuni respiratorii, la boli cardiovasculare, diabet, iritatii oftalmice si dermatita. O paleta diversa si dureroasa. Intoxicarea cu diverse substante chimice deversate în ape sau care se transmit prin conducte poate genera si agrava boli de rinichi, hipertensiune, diabet.
Un comitet britanic de audit al mediului a analizat fenomenul si a observat ca particulele nocive emise în timpul arderii combustibilului pot scurta viata cu pana la noua ani. O concluzie care trebuie sa ne dea de gandit. Aproape 50.000 de britanici, anual, nu mai au aceasta posibilitate, caci mor prematur din cauza calitatii precare a aerului.
În practica, corelarile directe poluarecancer, de exemplu, sunt destul de greu de facut. Medicii sunt constienti însa de influenta agentilor poluanti, realitatea le-o demonstreaza în fiecare zi. „Daca un pacient are BPOC nu scriu în fisa ca e posibil sa fie si poluarea la cauze pentru ca nu am nicio dovada certa în acest sens. Sigur ca cine locuieste la oras are un anumit factor de risc din cauza poluarii”, explica prof. dr. Ioan Paul Stoicescu.
Ai grija de pielea ta
Nici în dermatologie, spune dr. Ioana Constanta Chebac, medic primar dermato-venerologie la Spitalul Clinic Colentina, nu exista o categorie de afectiuni generate exclusiv de poluare.
Însa medicii îsi dau seama de influenta acestora în functie de stilul de viata al pacientului. Sub efectul expunerii permanente la anumiti agenti poluanti, prin acumularea mai multor factori se poate ajunge la iritatii, senzatii de mancarime si eczeme.
Si tu poti polua mai putin
De cele mai multe ori, suntem responsabili de gradul de poluare din propria locuinta. În aceeasi masura putem contribui si la reducerea gradului de poluare la nivel extern. Ai la îndemana cateva masuri care te pot ajuta pe tine si pe cei din jur.
Daca nu poti renunta la fumat, ai grija sa nu îi expui si pe cei din jur la fumul de tigara.
Urmeaza exemplul olandezilor si suedezilor: foloseste bicicleta si mijloacele de transport în comun. Protejezi atmosfera si beneficiezi si de portia de miscare de care ai nevoie. Plus ca de multe ori ajungi mai repede la destinatie.
Ai grija unde arunci gunoiul, de la cel menajer, la baterii si aparatura electrocasnica. Apeleaza la centrele speciale de colectare a deseurilor.
Aspira periodic praful din locuinta, dar fara agitatie, încet si metodic, pentru a nu ridica praful în aer. Poti inhala o multime de bacterii daunatoare.
Evita parfumul de camera. Daca e nevoie de împrospatarea aerului, îti poti crea un spray din apa si uleiuri esentiale. Aeriseste zilnic încaperile din locuinta. Daca ai semineu sau soba, ai mare grija la buna lor functionare. Încearca sa renunti la ele si sa gasesti alte metode pentru încalzirea locuintei.
Schimba periodic filtrele de la aparatul de aer conditionat, asa te asiguri ca aerul adus în casa e filtrat corespunzator.
Noua ani in minus
Sute de mii de oameni mor prematur din cauza calitatii aerului. In medie, poluarea scurteaza viata cu noua ani.
„Foarte usor se poate atasa acestei eczeme si un microb, stafilococ, streptococ si se suprainfecteaza, dintr-un lucru initial usor banal se poate ajunge la o stare generala proasta, cu febra, frisoane”, precizeaza dr. Chebac. Poluarea influenteaza si imunitatea cutanata, tot mai multe persoane se plang de ten hipersensibil, alergen, din cauza deshidratarii excesive agravata de efectul de sera. Radicalii liberi, agenti chimici care pot ataca celulele prin oxidare, sunt favorizati de fumul de tigara, gazele de esapament si razele ultraviolete, care antreneaza cresterea de oxidanti. În timp, se ajunge la îmbatranirea prematura a pielii, pierderea luminozitatii si elasticitatii si accentuarea ridurilor. În combinatie cu razele ultraviolete, mai puternice din cauza subtierii stratului de ozon - influentat si el de poluare, efectele pe termen lung pot fi mult mai grave. „Se ajunge la arsuri solare usoare, medii sau severe, care pot degenera în timp în alte afectuni cutanate, cum este lupusul. La modificarea unor alunite prin acumulari de-a lungul anilor si transformarea lor în cancer de piele”, conchide dr. Ioana Constanta Chebac.