Mai putin de 2% dintre noi donam sange, asa ca nu e de mirare ca exista o criza de sange in majoritatea spitalelor din tara. E usor sa faci bine, dar uite ca n-o facem... Poate ca nu ti se pare important in aceste momente, dar nu se stie niciodata cand poti avea, si tu, nevoie

Daca organismul ar functiona numai cu apa, atunci vietile noastre ar fi mult mai simple. In orice accident, la orice operatie, oricat de simpla, problema transfuziei ar fi rezolvata cu un pahar, doua cu apa de la robinet. Dar realitatea e alta. Pentru fiecare operatie, oricat de mica, este nevoie de sange. De cele mai multe ori, urgenta unei interventii este atat de mare, ca este practic imposibil sa apelezi in timp util la rude sau la donatori compatibili. Fiecare spital are rezerve de sange, la care doctorii pot apela, dar ce te faci cand rezervele se epuizeaza? Cand viata ta sau a cunoscutilor este pusa in pericol, chiar si in cazul unei fracturi, pentru ca nu mai e sange? Poate ai primit si tu e-mail-uri, smsuri sau rugaminti de la cunostinte care aveau nevoie urgenta de sange. In asemenea situatii disperate, gandurile tuturor se duc, invariabil, catre cei care merg dimineata la centrele de recoltare si pierd ore bune, asteptand in picioare, lasandu-se testati, intepati cu acele pe care tu, poate, nu le suporti, infruntand vederea sangelui, care pe tine te face sa intri intr-o stare vecina cu lesinul. Sunt donatorii pe care ii vezi cum stau cuminti pe un scaun incomod in timp ce sangele, aceasta substanta vitala, li se scurge din vene, pentru ca apoi sa-si revina cu greu din ameteala. Te intrebi, poate, de ce o fac si de ce nu sunt mai multi, ca sa poata fi evitata orice situatie critica? Te intrebi de ce tu nu ai facut-o niciodata, de ce nu ai donat? Te intrebi cine sunt acei oameni, care se lasa chinuiti pentru tine si pentru alti necunoscuti? Doi tineri care merg regulat la Institutul National de Hematologie povestesc in paginile revistei noastre ce i-a determinat sa mearga periodic sa doneze sange. De cele mai multe ori, povestea fiecarui donator incepe cu cea a unui prieten care, la un moment dat, a avut nevoie de ajutor.
17 dintr-o mie
In majoritatea statelor din Europa, numarul donatorilor variaza intre 40 si 80 la mia de locuitori. La noi, numarul e de doar 17 dintr-o mie.
Nu am stiutce inseamna donarea de sange pana nu am facut-o
BOGDAN NEDELCU, 27 de ani AB pozitiv
Bogdan Nedelcu are 27 de ani si este crupier la un cazinou din Bucuresti. Vine la Institutul de Hematologie o data la trei luni, iar alti „confrati” cu care se mai intersecteaza cateodata l-au poreclit „donatorul inrait”. De trei ani incoace, nu a ratat nicio ocazie sa vina sa doneze sange. Spune ca o face pentru ca este obligatia lui de om. Cum a inceput totul?
„Am fost pentru prima data sa donez sange in septembrie 2007. I se facuse rau unei colege la munca si a trebuit sa mearga la spital. A doua zi, colegii m-au sunat sa ma intrebe daca nu as putea sa donez sange ca sa o ajut. Nu am ezitat, m-am pus imediat in locul ei si sunt convins ca si ea ar fi facut acelasi lucru. Am mers la Institutul de Hematologie si am trecut prin toate procedurile obligatorii, testarea sangelui, cateva analize si apoi am donat”, povesteste Bogdan.
Pana in acel moment, nu avea habar de donarea de sange, nu isi pusese problema. Nimeni din familie, cunostinte sau din anturajul sau nu mai donase vreodata. Pana atunci, nimeni din jurul sau nu mai avusese nevoie de sange. Nici macar el: „Sunt unul dintre romanii care nu a suferit pana acum vreo operatie. Si sper sa raman asa. Cine stie, poate chiar acolo sus cineva ne vegheaza”.
Trece de fiecare data prin toate etapele, impacat. Nu il supara nici acele, nici vederea sangelui, nici ameteala de dupa, cu care oricum s-a obisnuit, ci asteptarea.
„Nu imi e frica. Am remarcat ca multe persoane se pierd cu firea cand sunt intepati. Oamenii nu prea stiu cu ce se «mananca» donarea de sange, mai ales cei care o fac pentru prima data. Daca nu ai un organism tare, poti sa si lesini”, spune Bogdan. Tot el, ne recomanda cu un ton de expert: inainte de donare mancati ceva si beti multe lichide, altfel puteti sa ajungeti la lesin!
In functie de cat de aglomerat este, poti sa astepti 30 de minute sau chiar si 4 ore, plimbandu-te prin diverse cabinete pentru a face toate testarile. Insa filosofia lui de viata il ajuta si in aceasta situatie: „Ma uit in jur la lume si incerc sa vad in ce fel de tara traim”.
O tara in care cei care se duc voluntar sa doneze sunt priviti ca niste ciudatenii, in care caritatea trebuie sa aiba un substrat: ori te duci acolo pentru niste analize gratis, ori pentru niste beneficii. Donatorilor li se ofera o reducere la transportul in comun, dar si cateva bonuri de masa.
Un regim alimentar sanatos, pentru un donator viguros
Bogdan doneaza sange, la trei luni aproximativ. Incearca sa manance bine, excluzand mancarea de tip fast-food si bauturile acidulate, care ii pot face rau, mai ales dupa ce a donat; dar bea multe li chide si se pune pe picioare. Se bucura ca in ziua in care doneaza are liber de la munca, pentru ca profesia de crupier este extenuanta, ii mananca noptile, iar zilele le pierde dormind. Mai are si alte beneficii: reducere la abonamentul RATB, la Metrorex, dar si bonurile de masa. Donatorilor li se dau sapte bonuri, in valoare totala de 50 de lei, pe care le pot folosi la supermarket ca sa isi cumpere alimente. Dar nu aceste beneficii il incanta pe Bogdan atunci cand se lasa „stors” de sange, cand se indreapta, dimineata, la Institutul de Hematologie.
„Sa donezi sange este o obligatie de om, ma gandesc mereu ca fac un bine. Imi dau seama ca in tara asta sa faci bine e un concept care s-a cam uitat, toti incearca sa faca ceva pentru a primi anumite beneficii in schimb”. I-a mai convins si pe alti prieteni sa vina sa doneze - putini -, dar spera sa creasca numarul donatorilor odata cu publicarea acestui articol.
„Pe multi romani nu ii intereseaza problema asta, iar altii spun ca nu au timp. Eu nu cred ca este asa. Este timp, dar nu ii pretuiesc pe cei din jurul lor. Le-as spune oamenilor sa vina sa doneze, pentru ca se vor simti extraordinar dupa ce ies de la donare. Sa se gandeasca doar ca au salvat pe cineva. Poate chiar pe cineva apropiat”.
Un exemplu bun de urmat
De trei ani, Bogdan doneaza sange o data la trei luni. Pentru ca este obligatia lui de om!
Pasii pe care trebuie sa ii urmeze donatorul
1 Poti dona daca ai intre 18 si 62 de ani, ai minimum 50 de kilograme iar tensiunea arteriala este cuprinsa între 10 si 18 mmHg. Nu trebuie sa ai sau sa fi avut afectiuni precum: hepatita, TBC, sifilis, malarie, epilepsie, ulcer, diabet zaharat, boli de inima, boli de piele. De asemenea, le este interzis sa doneze sange femeilor insarcinate, celor aflate in perioada menstruala sau de lauzie dar si persoanelor care au donat sange in ultimele 60 de zile.
2 Se doneaza dimineata, de la 8:00 la 12:00. Cu 72 de ore inaintea actului de donare nu ai voie sa consumi bauturi alcoolice ori grasimi.
3 Esti testata pentru sange: ti se ia o picatura din varful degetului si ti se afla pe loc grupa sanguina si calitatea hemoglobinei
4 La final, ti se recomanda sa astepti asezata pe un scaun sa iti revii, daca ai ameteli, si sa bei ceai sau apa, care se distribuie gratuit.
5 Mergi la cabinet unde ti se face o fisa medicala. Esti cantarita si ti se ia tensiunea arteriala. Daca nu ai un istoric medical (testul pentru hepatita sau SIDA se face imediat dupa recoltare) si calitatea sangelui este buna, ti se face un carnet de donator si esti intrebata daca vrei sa intri in Registrul National al Donatorilor de Celule Stem. Daca raspunsul este pozitiv, atunci ti se mai da sa completezi un formular de consimtamant si o eprubeta goala, si esti condusa catre sala de donare.
6 Aici asteptarea poate dura, pentru ca donarea celor 400 de mililitri de sange necesari dureaza si
20 de minute. Eprubeta de sange pentru registrul de celule stem este umpluta prima, apoi urmeaza doza de sange.
7 Dupa donare, poti merge la casierie, unde primesti un plic de hartie cu bonuri de masa in valoare de 50 de lei.
8 Trebuie sa vii cu buletinul si, inainte de a fi testata pentru a ti se stabili grupa sanguina si calitatea hemoglobinei, completezi o declaratie pe proprie raspundere privind istoricul tau medical si social (intrebari despre varsta, greutate, boli, operatii, viata sexuala, vizite in strainatate).
Nu donez cu entuziasm, dar o vad ca pe o datorie
DOINA ANGHEL, 30 ani 0 negativ
Doina Anghel are 30 de ani si este jurnalist in Bucuresti. Nu s-a gandit la donare pana acum cinci
ani cand o prietena buna, bolnava de leucemie, a avut nevoie urgenta de un transplant. Au mers multi din redactie, dar si colegi din presa sa doneze la Institutul de Hematologie, in urma unui apel disperat al sotului prietenei ei. Din pacate, tanara fata de numai 29 de ani nu a supravietuit, ea avea sa moara trei zile mai tarziu, dar constiinta donarii le-a ramas in minte apropiatilor ei.
„M-a impresionat ca am vazut la Institutul de Hematologie o tanara de 29 de ani care citise in Evenimentul zilei ca prietena mea avea nevoie de ajutor si venise sa doneze, chiar daca nu o cunostea. In afara noastra, a celor care ne adunasem acolo pentru o singura persoana, batea vantul la Institut. Era iunie 2005”, povesteste Doina.
Sanatatea sangelui inainte de toate
Din pacate, atunci nu a putut sa doneze. „S-a dovedit ca eram anemiata de la un regim disociat pe care il tinusem timp de o luna. Nu aveam suficiente globule rosii. Atunci am inteles de ce aveam
tot timpul ochii grei si nu ma puteam concentra cum trebuie. Mancam prost, orez fiert trei zile la rand, apoi fructe, apoi carne fiarta”, spune Doina. Acum mananca mai bine de vreme ce pe fisa
din 2005 cantarea cu cinci kilograme mai putin. „Vizita la Institut este si un reper. Vii sa iti vezi analizele pe foaia medicala si sa mai ceri un sfat-doua, care te ajuta pe tine sa ai o viata mai sanatoasa”. A reusit sa doneze pentru prima data la un an distanta, dupa ce a facut o cura intensiva de Tardyferon. „Adevarul e ca nu m-as mai fi dus daca hematologul nu mi-ar fi spus ca am o grupa destul de rara de sange, despre care am citit mai tarziu ca este compatibila cu toate grupele de sange, grupa 0 cu RH negativ. Eu pot sa donez tuturor, dar nu primesc decat de la cei cu grupa mea de sange. Pana acum nu am avut nevoie, din fericire, n-am suferit nicio operatie, n-am avut niciun accident care sa necesite spitalizare. Nu-mi place sa donez. Ma enerveaza senzatia pe care o simt cand mi se ia sange din deget pe o lamela si cand ma inteapa

cu acul. Ma gandesc tot timpul ca pot sa lesin si sa cad, spargandu-mi capul ca alti donatori, cum povestesc cinic asistentele. Ma simt rau o zi intreaga, dar mi-e bine pe dinauntru, pentru ca stiu ca ceea ce fac este un lucru bun, care poate salva o viata”.
Regim de viata
S-a limitat la asteptat, a fost frustrant, A incercat de-a lungul timpului tot felul de diete pentru slabit, dar acum incearca diete de revitalizare. „Poate e un semn ca imbatranesc, dar ma gandesc la sanatate mai rau ca o buni ca. Incerc sa fac sport cat de des pot, imi fac meniu sanatos cu alimente din toate grupele, nu mananc fast-food, beau foarte rar pepsi sau cola. M-am educat sa apreciez vinul rosu, care mi se parea prea acru. Mananc ficat de vitel, desi are un gust oribil, dar am spus pas altor alimente cum ar fi carnea de cal, care te poate pune pe picioare, cand esti slabit. Evident, nu poti manca tot ce trebuie tot timpul, iar de Craciun am comis-o rau de tot. Dar in ultimii doi ani nu am mai avut probleme legate de calitatea sangelui si am putut dona fara probleme”.
Merge constant la Institut sa doneze impreuna cu prietena ei, Diana. Multi dintre colegii de birou, insa, o privesc ciudat, ei nici macar nu si-au pus problema pana acum, desi a incercat sa le explice ca poate fi o dovada de solidaritate, ca mergand si convingandu-i si pe altii pot evita crearea unor crize de „sange”, cum au mai fost in spitalele din Bucuresti. „E un fel de polita de asigurare, nu neaparat pentru mine, dar mi se pare nedrept ca oamenii sa-si piarda viata doar pentru ca ceilalti sunt comozi si nu-si pun problema donarii de sange. Evident, toti ar trebui sa donam, desi e neplacut, pentru ca intr-o societate, ca si intr-o familie, toti facem compromisuri, si de sange tot va fi nevoie, asa cum este nevoie sa platim taxele si impozitele”.
Doina a mers sa se inscrie si in Registrul National pentru celule stem. „Nu stiu daca o sa ajung vreodata sa fiu chemata, dar e important sa stiu ca pot salva pe cineva, pentru ca prea multe necazuri se intampla din lipsa de solidaritate. Eu nu cred in soarta si in «asa i-a fost scris»-ul romanesc”.
Prima data, din solidaritate
Doina a vazut ce inseamna lipsa de sange acum cinci ani, cand a fost sa doneze pentru o prietena bolnava de leucemie. Si de atunci n-a mai stat pe ganduri, vine la Centru regulat.
Dieta pentru un sange sanatos
Medicii recomanda persoanelor anemiate, cu un sange slabit, multa carne rosie, ficat de vita, friptura de vita, spanac si un pahar cu vin rosu seara. O alimentatie nesanatoasa, care te poate exclude din categoria donatorilor este cea bazata pe alimente de tip fast-food, fara fructe si legume proaspete.
Au fost nopti in care nu am mai avut sange in sala de operatii
Chirurgul CIPRIAN NANESCU
Pentru un ortoped, ca pentru orice chirurg, lipsa sangelui in sala de operatii este mult mai grea decat lipsa oricarui alt „instrument”, pentru ca un pacient poate sa isi piarda viata chiar si in cazul unei fracturi, daca nu este suficient sange. „La o fractura de femur se pierd in medie 1-1,5 litri de sange si este nevoie de cel putin trei unitati pentru pacient”, spune chirurgul Ciprian Nanescu, care lucreaza la sectia de ortopedie a Spitalului de Urgenta Floreasca. Daca vei compara cu unitatea
de sange care poate fi donata odata - adica 400 de mililitri de sange - atunci trebuie sa calculezi ca este nevoie ca trei - patru oameni cumsecade sa dea sange pentru ca tu sa te poti aventura pe gheata cu o pereche foarte nepotrivita de ghete cu toc. La fiecare interventie chirurgicala, oricat de mica, trebuie sa ai in sala de operatie o rezerva de sange de cel putin un litru, spune Nanescu.
Sangele este testat o data la Institutul de Hematologie, apoi la spital si, daca mai este nevoie, inca o data la solicitarea doctorului, in sala de operatii, pentru ca marile spitale au kituri speciale care pot analiza sangele, explica medicul specialist. Dar, daca nu este sange, atunci un intreg spital poate fi blocat, spune Nanescu. „Au fost situatii cand nu am mai avut sange si am amanat operatii foarte grave, cand am folosit plasme sau alte substituente de sange ca sa-i mentinem pe pacienti si sa continuam operatiile”.
E nevoie de mai multe campanii
Ciprian Nanescu spune ca e o problema in Romania in ceea ce priveste donarea, dar ca oamenii, s-a dovedit, pot fi sensibilizati cand vine vorba despre semenii lor. „E nevoie de mai multe campanii. Nu cred ca poate costa mult un autocolant, un fluturas pe care sa il imparti. De cate ori sunt campanii, oamenii se mobilizeaza. Cred ca pot fi mobilizati in continuare sa doneze”.
E viata in sange
La Institutul National de Hematologie Transfuzionala din Bucuresti oamenii nu prea se inghesuie sa se inscrie in Registrul National de Donatori de Celule Stem, desi nu trebuie sa faca mai mult decat sa completeze un formular cu cateva intrebari despre starea lor de sanatate si sa li se recolteze o eprubeta de sange.
Pe peretii de la etajul doi al Centrului de Transfuzie al Municipiului Bucuresti, aproape de sala unde
pacientii doneaza sangele, exista un afis care te trimite spre Camera 42. Acolo vei primi informatii despre donare, un formular si o eprubeta goala pe care o vei da asistentei care iti va lua sange.
„Adevarul este ca nici nu am avut o campanie adevarata de informare a populatiei despre celulele
stem, iar anul trecut, cand a fost deschis Registrul, Ministerul Sanatatii nu a reusit sa asigure un buget pentru asa ceva”, spune doctorul Monica Dutescu, de la Laboratorul National HLA din cadrul Institutului.
„Pana acum, in Laboratorul HLA din Institutul National de Hematologie Transfuzionala Bucuresti s-au inscris doar 350 de persoane. Aproximativ jumatate dintre acestia provin din randul donatorilor
de sange, majoritatea din CTS (Centrul de Transfuzie) Bucuresti, dar am avut si inscrieri provenite din CTS Constanta si CTS Giurgiu. De asemenea, in Registrul Donatorilor de Celule Stem
s-au inscris si persoane care nu sunt donatori de sange”, adauga doctorul Dutescu.
O campanie este necesara, spune doctorul Dutescu, pentru a explica oamenilor ce inseamna transplantul medular sau transplantul de celule stem hematopoetice. „Nu e, in niciun caz, vorba
despre un transplant de celule din maduva spinarii si de riscul de a ramane paralizat, asa cum este in credinta populara. Maduva osoasa este un tesut moale care se afla in oasele mari si late ale corpului si are rol de a produce celule stem din care se diferentiaza apoi celulele sangelui. Ceea ce se intampla dupa ce potentialii donatori de celule vin la noi este ca le stabilim configuratia HLA - Human Leucocite Antigen -, markeri genetici care trebuie sa fie compatibili intre pacient si donator pentru ca transplantul sa se poata realiza”, explica medicul. Numeroase forme de leucemie si alte boli de sange pot fi combatute daca un astfel de transplant are succes.
Practic, la inscrierea in Registru, un donator nu va face altceva decat sa completeze formularul de Consimtamant initial si chestionarul medical si sa i se preleveze sange pentru analize. In cazul in care, peste un interval mai mic sau mai mare de timp, un pacient are nevoie de un transplant si compatibilitatea este buna, donatorul este chemat, i se solicita din nou consimtamantul, se efectueaza un set de analize si, daca este sanatos, va urma timp de cinci zile un tratament pentru eliberarea celulelor stem din maduva osoasa, care vor fi ulterior recoltate prin colectarea de sange numita afereza.
Prin acest procedeu se preleveaza de la donator numai celulele stem. Ele vor fi transplantate apoi
pacientului, in organismul caruia se vor multiplica.
In Franta, registrul donatorilor de celule stem exista din 1998. In Romania, abia acum se pune pe picioare, dupa o campanie pe care ProTV-ul a dus-o anul trecut, convingandu-i pe reprezentantii Ministerului Sanatatii ca exista viata in sange. Dar Registrul nostru nu isi poate desfasura activitatea decat daca se gasesc voluntari dornici sa-i ajute pe cei care au nevoie, spune Monica Dutescu.
Pe site-ul Ministerului Sanatatii o centralizare a intentiilor de inscriere de pe site arata ca aproximativ 750 de persoane ar vrea sa fie donatori de celule stem. La ora actuala mai sunt cateva centre unde te poti inscrie: in Bucuresti, la Institutul Clinic Fundeni si in tara, in centrele regionale de Transfuzie Sanguina din Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Targu-Mures, Craiova, Timisoara, dar nu exista o centralizare la nivel national a celor luati in evidenta.
EXISTA PATRU GRUPE DE SANGE – 0, A, B si AB – unele mai rare, iar altele mai comune. De exemplu, în Romania 43% din populatie are grupa A si numai 8% grupa AB, de altfel cea mai rara la nivel mondial. Cum se diferentiaza una de cealalta? Practic, sangele are în componenta eritrocite si ele sunt cele care dau grupa de sange a unui individ – în functie de prezenta sau absenta unui antigen pe suprafata eritrocitelor.
SISTEMUL RH CLASIFICA SANGELE UMAN dupa prezenta sau absenta unor proteine specifice pe
suprafata hematiilor. Determinarea statutului Rh tine cont de cea mai frecventa dintre acestea: factorul D – RH negativ, sau antigenul D – RH pozitiv.
CEI CU GRUPA DE SANGE AB SUNT PRIMITORI UNIVERSALI, pentru ca nu intra în conflict cu niciuna dintre celelalte grupe de sange. Însa ei nu pot dona decat celor care au tot grupa AB. Cei cu grupa 0 sunt donatori universali, sangele lor fiind acceptat de primitor, indiferent de grupa sa.
GRUPA A DONEAZA grupelor A si AB si primeste de la A sau de la 0.
GRUPA B DONEAZA grupelor B si AB dar primeste numai de la B si 0.
În situatia în care sangele donatorului nu este compatibil cu cel al primitorului, apare socul transfuzional care poate duce, în cazuri extreme, la moarte.