Mai frecvente in copilarie, ele pot aparea si la maturitate, dar sub alte forme. Cel mai eficient mod de a lupta impotriva aparitiei ticurilor, la orice varsta, este o atentie ferma, insotita de constientizarea propriei persoane

Usor de zis, mai greu de facut. Ticurile sunt miscari involuntare si bruste ale corpului, care apar mai ales in copilarie si reprezinta un semn al unei tulburari interioare, de natura organica sau psihologica. De aceea, atunci cand avem de-a face cu un tic, mai important decat sa ne agitam sa-l facem sa dispara este sa descoperim cauza care l-a declansat. De altfel, este practic imposibil sa te stapanesti in acele momente – dupa cum am spus, sunt gesturi involuntare. Este ca si cum ai vrea sa controlezi un stranut! Alte semne dupa care recunosti un tic? Dispare in somn si se accentueaza in unele situa tii de stres. E important de studiat cu atentie care sunt momentele cand se accentueaza, pentru ca atunci poti afla indicii despre cauza lui profunda.

Apar in copilarie
Clipitul din ochi, dresul vocii, datul din umeri, strambaturi ale fetei, diferite alte gesturi pot aparea in viata unui copil si pun parintii la incercare. E inutil sa-ti certi copilul pentru ca „face asa”. Cu toata nelinistea pe care ti-o provoaca, nici el nu poate sa faca mai mult. Poti, cel mult, sa-i atragi atentia ca face intr-un anumit fel, sa-l faci sa constientizeze gestul. Daca este foarte mic, nu poti decat sa-l observi cu mare atentie, pentru ca motivul pentru care are un tic il depaseste si pe el. Se poate sa fie un climat tensionat in familie, anxietatea provocata de venirea pe lume a unui fratior, faptul ca a schimbat gradinita sau felul in care a fost intarcat. In orice caz, copilul cu ticuri are nevoie de mai multa atentie, afectiune si intelegere. Verifica daca manifestarile lui sunt de natura organica. E posibil ca, daca strange ochii, sa aiba miopie, sau daca isi drege mereu glasul, chiar sa aiba o problema la gat. Daca nu este asa, la nevoie, poti apela la un psiholog pediatru. In acest caz, terapia poate sa dureze un timp indelungat, iar medicamentele nu dau niciun rezultat.

9 ani
E varsta la care apar cel mai des, dar se pot forma oricand dupa doi anisori

Sindromul Gilles Tourette
Sub aceasta titulatura e cunoscuta forma cea mai severa a ticurilor, denumirea fiind data dupa numele neurologului francez care a studiat pentru prima data aceasta afectiune. Tulburarea se transmite genetic si este caracterizata prin miscari sau sunete repetate involuntar. Sunt ticuri care apar des, de mai multe ori pe zi, si care debuteaza inainte de 18 ani. Se pare ca si Mozart ar fi suferit de acest sindrom.

Ticuri de oameni mari
Specialistii spun ca probabilitatea sa apara ticuri la maturitate este foarte mica. Insa, nu este exclus sa existe alte manifestari, cum ar fi anumite expresii care se repeta inconstient sau comportamente obsesive. De exemplu, de cate ori n-ai auzit pe cineva care, povestind, incheie fiecare fraza cu

intrebarea: „Stii?” sau „Intelegi?” Pentru cel care asculta poate deveni suparator, dar e clar ca cel in cauza nu constientizeaza fenomenul. Mai sunt si bunicile care verifica de patru ori daca au incuiat usa sau daca si-au inchis fermoarul de la geanta. Asemenea actiuni se inscriu in sfera ticurilor de natura psihologica si pot fi constientizate si controlate intr-o anumita masura. Insa, daca nu se descopera cauza profunda a stresului care le provoaca, pot fi inlocuite de alte gesturi asemanatoare – deci tot e nevoie de psihoterapie. Daca apar miscari ciudate si repetate la nivelul pleoapelor, buzelor, umerilor, ele pot fi indiciul unei suferinte cerebrale, o microleziune – dar si in acest caz probabilitatea ca in subconstientul pacientului sa existe manifestari necontrolate este foarte mare.

„Ideea este ca...”
„Ma rog”, „Deci...”, „Ai inteles?...” – si multe de genul acesta invadeaza conversatia si, judecand dupa iritarea celor care le asculta, n-ar trebui sa fie acolo. Cum recunosti un tic verbal? Simplu: n-are nicio legatura cu subiectul comunicat, propozitia ar putea fi spusa foarte bine si fara adaugarea respectiva. Ce arata folosirea abundenta a acestor expresii? Faptul ca persoana este neatenta la mesaj pentru ca are o alta preocupare interioara - si, culmea, inconstienta! – care conteaza mai mult pentru ea. De exemplu, poate fi un deficit de atentie din partea celorlalti, ceea ce, pana la urma, se traduce printr-o stima redusa fata de sine. Partea buna este ca acest gen de „ticuri” poate fi mai usor constientizat si corectat.

Cele trei tipuri de ticuri
Ticuri motorii
Cele simple sunt: clipitul, sucirea capului, scuturatul piciorului, ridicatul umerilor. Cele complexe: echopraxia (repetarea gesturilor altora), copropraxia (gesturi obscene sau interzise).
Ticuri verbale
Sunt vocalize rapide si involuntare. Ticuri vocale simple sunt: fornaitul, grohaitul, tusitul, trasul nasului, pufaitul. Ticuri vocale complexe: fluieraturi, latraturi, coprolalia (repetarea cuvintelor obsecene), echolalia (repetarea cuvintelor tocmai auzite), palilalia (repetarea cuvintelor sau sunetelor proprii).
Ticuri mentale
Sunt gandurile constiente si obsesive, gen: „am uitat gazul aprins, usa descuiata...”