E oficial: criza ne-a lovit din plin. Unii sunt de parere ca tot ce-i mai rau urmeaza, altii jura ca acum e apogeul. Oricum ar fi, ai nevoie de ceva strategii

Criza-necriza, tot trebuie sa traiesti. Si, la modul ideal, ar fi cazul sa traiesti bine. Dincolo de ironia mesajului, criza financiara ne marcheaza pe toti pentru ca ne afec teaza stilul de viata. Scenariile sunt multe: taieri de salarii, reducerea beneficiilor, cresterea preturilor, scaderea puterii de cumparare, scaderea consumului, nesiguranta jobului, reducerea pensiilor, cresterea taxelor si impozitelor – toate te afecteaza mai mult sau mai putin direct. Si cum toate acestea s-au insinuat în viata si vocabularul tau si si-au facut loc pe lista ta de probleme, tot asa s-au strecurat si în mintea ta. Care sunt efectele psihologice ale crizei si cum faci sa te descurci cu ele?
More money, more problems
Dar si reciproca e valabila: atunci cand nu sunt bani, parca apar si mai multe pro bleme. Desi nu vrem sa re cunoas tem, banii joaca un rol important în viata noastra, a tuturor. Sistemul capitalist e hranit si definit prin consumerism si schimb. Nu putem trai în conditiile societatii actuale fara sa „jucam jocul” banilor. De aceea, în momente de rascruce cum e cel al situatiei financiare curente, exista efecte nu numai la nivel financiar, dar si la un nivel psihologic. Ce mai încoace si-n colo, atunci cand buzunarele nu mai sunt atat de pline, ne simtim altfel. Exista cateva efecte posibile.
Noroc cu pusculita!
Insa n-o sparge decat in caz de extrema urgenta!
Solutii si rezolutii
Efectele psihologice ale crizei sunt destul de destabilizatoare, atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Totusi, pentru ca mintea umana este în esenta ei minunata, tot ea produce si o serie de solutii pentru a face fata situatiei. Un contra-efect al negarii este, în mod, paradoxal, acceptarea. Dupa negarea si respingerea puternica a situatiei, urmatorul pas logic este acceptarea. Dupa opunerea rezistentei survine capitularea si redresarea comportamentului în functie de posibilitatile reale curente si nu în functie de cele trecute. Raspunsul la scaderea nivelului de siguranta este luarea unor masuri în plus fata de situatiile obisnuite. Asta se traduce, în comportamentul financiar, în cresterea atentiei pentru cheltuieli, chiar si acelea care nu erau bagate în seama în trecut. Excesul de grija are ca rol restabilirea echilibrului creat de scaderea nivelului de siguranta. Asa ca data viitoare cand astepti restul de 10-20 de bani, aminteste-ti ca e un efect benefic de care mintea ta orientata spre rezolvare se ocupa fara sa te mai „întrebe”. Combaterea sentimentului de tristete e poate cea mai delicata operatiune mentala. Daca nu cumva asta atinge si ceva mai profund, cum ar fi un orgoliu sau un sentiment de inferioritate îngropat mai demult, raspunsul pentru iesirea din impas este creat într-un fel foarte elegant de mintea noastra. Acel raspuns este o explicatie acceptabila la un nivel emotional si are menirea sa linisteasca psihicul si sa-i asigure functionarea la parametri normali. În cazul crizei, aceasta explicatie este legata de efectele potential benefice asupra felului în care obisnuiam sa cheltuim; explicatia este aceea ca înainte de criza cheltuielile erau, de cele mai multe ori, haotice, fara prea mult sens si fara grija. Noua atitudine, de cumpatare, este nu numai benefica pentru buget, dar este si acceptabila la nivel moral (nu mai cheltuim aiurea, acum ne gandim de doua ori înainte sa cumparam ceva).
Criza economica naste efecte psihologice
Un prim efect ar fi cel, paradoxal, al negarii crizei. Comportamentul asociat este cheltuitul la un nivel egal sau mai mare decat înainte de criza. Chiar daca banii sunt mai putini, aceasta atitudine are menirea de a „linisti”, în ideea ca nu e situatia atat de grava. Compensarea lipsei banilor prin cheltuieli peste bugetul normal este un fenomen pe care îl putem vedea în jurul nostru la cozile mari în magazine ca raspuns la întrebarea cum de lumea se plange ca nu sunt bani, dar totusi toti cumparam. Evident, acest raspuns este mai mult o reactie la criza si are o durata limitata în timp (si asta din

ratiuni economice – nu poti cheltui la nesfarsit mai multi bani decat ai). Un alt efect ar fi scaderea sentimentului de siguranta – banii sunt, în fond, ceea ce ne asigura nu numai stilul de viata, dar si supravietuirea. Atunci cand resursele se „subtiaza”, atitudinea poate deveni usor una defensiva: astfel se explica de ce fiecare devine mult mai interesat si concentrat pe propriile beneficii si interese, poate într-o masura mai mare decat de obicei. E foarte posibil sa asistam la o scadere a interesului pentru binele social în favoarea binelui personal, potrivit filozofiei „fiecare pentru el”. Defensiva poate aluneca destul de repede si în agresivitate, mai ales daca se preconizeaza pericolul ca altcineva sa atenteze la bunastarea personala. Astfel, atunci cand banii sunt mai putini, putem experimenta sentimentul de descurajare si neputinta, banii fiind simbolul reusitei noastre sociale si profesionale – ne-am învatat sa plecam cu atatia bani în concediu, atatia în oras si atatia la cumparaturi. Daca se prelungeste în timp, asta poate afecta si perceptia asupra unor roluri mai profunde, de cap de familie sau sustinator financiar pentru alti membri ai familiei. E posibil ca barbatii sa resimta mai profund aceste efecte decat femeile, avand în vedere conditionarea sociala a acestora ca aducatori de venituri în familii.
Un efect al crizei financiare care nu e tocmai strain ar putea fi si tristetea. Se vorbeste destul de mult de legatura dintre fericire si nivelul de consumerism: cu cat cumparam mai mult si mai variat, cu atat ne simtim mai fericiti, mai împliniti. Pe de alta parte, e doar o capcana, pentru ca, cu cat avem mai mult, cu atat asteptarile cresc si fericirea devine un ideal din ce în ce mai greu de atins. Dincolo de chestiunea morala, e totusi un adevar constatabil ca nivelul nostru de multumire poate sa scada atunci cand nu mai cumparam lucruri în felul în care o faceam înainte: poate nu atat de multe, poate nu atat de des. Si asta e un efect al conditionarii: mai putine cumparaturi, un nivel de satisfactie al vietii mai scazut. Si asta doar din perspectiva compararii, fata de cum „era înainte”.
Mini-ghid de supravietuire
La modul cel mai concret, e important sa respecti cateva reguli de „igiena” mentala pe parcursul crizei. De cele mai multe ori, mai scump nu înseamna neaparat mai bun. Exista o modalitate simpla de a te convinge: frecventeaza si alte magazine decat cele obisnuite, cauta promotii, solduri, întreaba în stanga si în dreapta. Nu doar tie ti se „întampla” criza.
Ofera-ti mici bucurii. Oricat de greu s-ar putea dovedi sa îti ajustezi stilul de viata, nu e cazul sa te frustrezi. E foarte important sa reusesti totusi sa te simti bine si sa nu duci lipsa de bucurii. Cu siguranta vei gasi o modalitate (mai) economica de a te rasfata.
Nu te lasa furata de val. Atunci cand esti la cumparaturi si esti obisnuita cu stilul tau care a functionat atata timp, poate fi foarte usor sa pierzi din vedere noile restrictii bugetare. Asa ca mergi la cumparaturi cu lista si nu trisa: consecintele nu sunt atat de placute pe cat dureaza „valul” cumparaturilor.
Credite, datorii, facturi...
Fa ordine in ele, ia-le pe rand in functie de urgenta! Pas cu pas, fara panica, o scoti la capat si de data asta.