Fix lucrul pe care nu ai vrea sa îl auzi atunci cand ai o confruntare deschisa cu cineva. Si, totusi, îi dai o sansa?

Daca ai avut un frate, o sora sau vreo verisoara mai mica de varsta, stii despre ce vorbesc. Este exact ceea ce îti spuneau parintii ca sa termine mult mai pe scurtatura disputele aprinse de atunci pe jucarii, numarul de dropsuri colorate si cine se da în leagan primul. Desi ati crescut si între timp subiectele de disputa s-au modificat radical, a lasa de la tine îti e înca familiar. E sentimentul acela care te umple pe dinauntru, dintr-odata, si te transformi în eroina situatiei, persoana care a dat dovada de mai multa maturitate; sau persoana care stie sa... piarda cu gratie? Afla ce presupune sa lasi de la tine, de ce nu e pentru toata lumea si cum te poti „lecui” de egoism.
Mie ce-mi iese?
AVANTAJE:
Într-o confruntare aprinsa, daca lasi de la tine ai bune sanse sa îti blochezi adversarul. Aici actioneaza elementul-surpriza, pentru ca nu se asteapta la o asemenea miscare. Acesta e si motivul pentru care zambetul dezarmeaza o situatie conflictuala. Din cele mai vechi timpuri, ne-am învatat sa asteptam o riposta la atac, fie el si verbal. Daca într-o astfel de situatie în mimica adversarului apare zambetul în loc de reactia asteptata, aceasta face sa se produca nu riposta, ci confuzie, deci un blocaj menit tocmai sa dezamorseze conflictul. Pentru tine, dar si pentru cei care sunt martori la conflict si poate, ulterior, pentru persoana cu care ai ceva de împartit înseamna ca tu ai si alte motivatii, ceva în plus fata de cel în fata caruia cedezi, decat sa castigi o disputa sau sa ai un beneficiu de moment. Si asta poate cantari mult, în timp.
DEZAVANTAJE:
Daca exista presiunea sociala sau vinovatia, te poti simti obligata sa renunti si sa lasi de la tine.
Desi acestea nu sunt motivatii confortabile, sunt totusi suficient de puternice cat sa te determine sa le asculti. Asa ca, în fata unei autoritati percepute sau în fata unei datorii morale, de fapt, în orice fel de context perceput de tine ca si coercitiv lasi de la tine chiar daca pornirea ta naturala nu ar fi aceea de a renunta. Orice renuntare presupune ca, macar pe moment, te frustrezi. A-ti amana împlinirea unei dorinte nu este cel mai usor lucru. De aceea, echilibrul dintre ce dai de la tine si ce „primesti” din situatia asta e crucial.
Ce-ti aduce incapatanarea?
In cuplu, nimic bun. Daca unul va trage intr-o parte, iar altul in cealalta, ghici ce? Bingo: relatia se poate rupe, oricat de trainica ar fi fost inainte.
Nu-i lucru usor sa lasi de la tine
A lasa de la tine presupune sa te pui pe tine pe locul doi, iar pentru unii dintre noi nu este chiar cel mai usor lucru din lume. Cumva, pe undeva, vine contrar instinctului de supravietuire. Dar, hai sa fim seriosi, lucrurile nu mai au aceeasi miza ca în trecut. Pur si simplu avem sansa sa fim mai umani. A lasa de la tine înseamna sa fii în stare de mai multe lucruri si, în niciun caz, nu e un act pasiv, cum s-ar putea crede. Sa lasi de la tine înseamna o serie de pasi:
1 Esti în contact cu tine, îti dai seama ce simti si, mai important, ce îti vine sa faci. Îti poti „citi” impulsurile.
2 Esti în stare sa controlezi aceste impulsuri si sa le amani pe mai tarziu sau sa eliberezi tensiunea
într-o alta forma. De exemplu, decat sa dai un raspuns agresiv cuiva care nu a fost prea amabil cu tine, poti sa lasi de la tine pe moment si sa te descarci de energia negativa „tragand” mai tare la sala de sport.
3 Poti sa alegi în ce fel vrei sa raspunzi unei situatii - asta înseamna ca ai alternative. Nu esti obligata sa reactionezi într-un anumit fel, poti fii în ce „film” vrei tu.
4 Ai capacitatea de a vedea lucrurile si din alt punct de vedere; schimbarea perspectivei e foarte folositoare în situatii de conflict, pentru ca, de cele mai multe ori, le aplaneaza!
La sfarsitul zilei, îti da un sentiment de superioritate - daca lasi de la tine, înseamna ca deja ai ceva în plus - un statut, o autoritate, ceva care te pune automat mai sus decat pe celalalt.

Sa ma cert sau sa iert?
Avem parte de situatii conflictuale cand ne e lumea mai draga. Din pacate, se pot isca din senin si chiar în momentele în care ai cea mai mica disponibilitate pentru asta. Poate te întrebi si tu: ce se întampla cu tine în acel moment? De regula, într-o situatie conflictuala, ti se activeaza principalele mecanisme ancestrale: reactiile de frica sau fuga. Stramosilor nostri le erau utile pentru a estima într-un timp cat mai scurt posibil daca pericolul din fata lor era ceva ce puteau gestiona sau nu. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat: nu ne mai întalnim cu genul de pericole de atunci, însa conflictul e „citit” tot ca un pericol. Miza nu mai e aceeasi: orgoliul nu e echivalent cu pretul vietii. Totusi, într-un conflict cu martori, cel mai adesea, fiecare lupta se da pentru propriul bun renume, pe langa ce mai exista de împartit. Daca miza e foarte atractiva, probabil ca nimeni nu va renunta; însa, e posibil ca pentru una dintre parti, compromisul sa fie mai atractiv tocmai datorita „faimei” altruiste care i se va perpetua dupa acest episod public. Totusi, totul depinde de evaluarea momentana a situatiei si, în fond, de disponibilitatea persoanei.
Ai de unde sa lasi?
Desi poate suna total împotriva conceptului altruist care pare sa stea la baza comportamentului de a ceda într-o confruntare, e foarte importanta evaluarea rapida si foarte putin constientizata a economiei situatiei. Cu alte cuvinte, înainte de a te decide daca vei ceda sau nu, intra în actiune estimarea capitalului „am de unde sa las?” Adica, e perfect uman ca într-o situatie în care ai de pierdut ceva esential pentru tine sa nu te lasi. Aminteste-ti disputele legate de ora de venit acasa cu parintii - nu prea erai în pozitia sa lasi de la tine atunci. Totusi, daca colegul tau de birou îti ocupa locul la cafea, poate treci cu vederea. Ideea e ca pentru fiecare situatie în care ai ceva de împartit, e cazul sa îti faci balansul: cat de mult esti dispusa sa lasi de la tine? Daca ai de unde sa lasi - esti într-o pasa toleranta, ai o dispozitie buna si nu vrei sa lasi nimic sa te supere, consideri ca ai un avantaj asupra persoanei sau ca nu iesi de fapt în pierdere, atunci capitalul tau de generozitate e la capacitatea potrivita pentru a îti permite sa fii generoasa. Pentru ca a lasa de la tine nu e un sac fara fund; se întampla pana la un punct, iar dincolo de asta e frustrare pura.
Extremele
Poate ca ai în minte exemple de persoane care nu lasa niciodata nimic de la ele. La început, pot fi considerate persoane care stiu ce vor, care nu renunta niciodata. În timp, a nu renunta la nimic poate genera comportamente compulsive de a aduna „victorii” si în acele confruntari insignifiante si se poate ajunge la comportamente absurde, de a te bucura pentru orice confruntare castigata, oricat de mica.
La polul opus, cineva care lasa de la el mereu, în orice situatie, e, la început, binevoitor. Motivatia din spate este, probabil, a se face placut si acceptat. În timp, însa, a lasa de la tine oricand poate sa aduca frustrare. A nu-ti respecta resursele în sensul de a abuza de ele este la fel de nedezirabil precum este si egoismul absolut.
Secretul fericirii
Armonia intr-un cuplu consta in capacitatea partenerilor de a ceda uneori in favoarea celuilalt.
.