Cum reaprinzi focul
Stii vorba cu ciorba reîncalzita. Poate nu e acelasi lucru, dar ce alegi între a reîncalzi o ciorba si a renunta la felul întai?
Nimic mai frumos decat începutul unei relatii. Fluturasi, scantei si tot felul de lucruri mici miscatoare sau stralucitoare care zboara prin atmosfera, în stomacelele voastre, sau care se isca la apropierea voastra. E acel gen de energie care aproape ca se vede, se simte si se declanseaza atunci cand ne îndragostim. Ce minunat e si atunci cand se recunoaste reciprocitatea acestor stari si cei doi se simt intr-un loc unic, magic si care le apartine doar lor. Însa, inevitabilul se produce. Chimia se stinge si creie rele eliberate de „potiunile magice” care le-au subjugat o anumita perioada de timp îsi cer drepturile. Cum ramane cu cuplul?
Reîntoarcerea la origini
Dupa ce vraja se rupe, nu e totul pierdut. Desi majoritatea oamenilor percep terminarea acestei perioade ca pe o pierdere, lucrurile nu stau tocmai asa. Desi e vorba despre o „pacaleala” biologica, o festa pe care ne-o joaca chimia, e una atat de placuta, încat parca nu am vre sa se termine. Si totusi, e nevoie de asta pentru continuitatea fiecaruia dintre noi ca fiinte independente, de sine statatoare. Pentru ca starea de îndragostire ne face sa vrem sa fim aceeasi persoana cu celalalt, sa fim împreuna mereu, pana la identificare cu gandurile si emotiile celuilalt.
Si asta poate sa dureze un timp limitat. Dupa ce vor fi trecut aceste valuri ale chimiei, romantismului sau cum mai vrem sa le numim, e cazul ca fiecare sa revina la propria identitate. Pasul urmator pentru cuplu este sa gaseasca o cale de a „include” individualitatile, dorintele, asteptarile fiecaruia în ecuatia relationala. Asadar, premisa de la care pornim, aceea ca totul trebuie sa fie mereu pasional, intens si la cotele la care a început relatia, este eronata. Lucrurile între oameni exista în acest fel tocmai pentru ca ar fi „neproductiv” sa traim la cotele de intensitate din perioada de debut a unei relatii. Cu toate acestea, ne trezim tanjind dupa acele momente, dupa ceea ce gandeam des pre celalalt si cum ne raportam la el la început. În concluzie, focul nu trebuie neaparat reaprins în sensul de cautarea în toarcerii la starea initiala, ci obtinerea unei stari emotionale mai potrivite cu ceea ce este cuplul acum.
Focul potrivit la locul potrivit
Si daca e sa ne gandim la foc pur si simplu, acesta e mai mult decat binevenit uneori, adica în locuri în care e frig, în locuri în care e nevoie de o purificare, de o restructurare, de un nou început. Alteori, focul poate sa supraîncalzeasca, sa parjoleasca, sa distruga si, în esenta, sa faca mai mult rau decat bine. Totul depinde de locatie, moment, context. La fel e si cu focul pasiunii dintre doi oameni: poate fi sanatos, datator de energie si de o pofta noua de viata acolo unde e cazul, în sufletele în care poate a fost prea frig prea mult timp. Un astfel de foc e benefic pentru ca încalzeste. Totusi, focul ramane acelasi; si, în alte conditii, adica undeva unde e deja cald sau unde lucrurile sunt asezate, poate cauza mai mult rau decat bine – pentru ca destabilizeaza o ordine care exista deja. Astfel ca a te reapuca sa aprinzi un foc, de preferinta acelasi foc care sa arda în acelasi fel, din moment ce „terenul” relatiei s-a schimbat între timp, poate fi privit cel putin ca fiind... nerealist. Si e natural ca demersul se va solda cu frustrare, va parea greu si, în final, poate chiar lipsit de sens. E de dorit ca focul pe care un cuplu vrea sa îl regaseasca sa se constituie într-un foc nou, potrivit stadiului relatiei si felului în care partenerii sunt în acel moment.
Ce vad cu ochii mei de acum
În esenta, a aprinde focul de la început e un demers de schimbare de perspectiva. La începutul relatiei, viziunea asupra persoanei iubite este relativ

distorsionata: defectele par sa se dilueze si sa treaca, daca nu într-un confortabil si distant plan doi, undeva atat de bine ascunse încat sa dea iluzia ca nu mai exista sau ca sunt cel mult dragalasenii. E lesne de observat schimbarea de perspectiva, atunci cand dragutul tau care se exprima mai confortabil în prezenta cunoscutilor devine cel care nu e suficient de convingator încat sa obtina locuri mai bune la restaurant si tot tu trebuie sa te ocupi de asta. Genul asta de lucruri pot deveni o problema în masura în care voi le lasati sa devina astfel. Momentul de disparitie a pasiunii intiale lasa sa se vada mai clar decat în orice moment, poate, nepotrivirile sau diferent ele dintre doua persoane. Întrebarea e ce faceti cu aceste diferente. E un moment de negociere sau de îndepartare. Asadar, poate fi de ajutor o retrospectiva a felului în care vedeati lucrurile la început si a modului cum le vede fiecare acum.
Enevoie de un foc nou
Fiecare stadiu al relatiei are nevoie de alte provocari ca totul sa mearga bine.
Ce sa nu lasi la voia intamplarii
În demersul reaprinderii focului de la început, desi e unul particular fiecarui cuplu, e bine sa tii cont de unele directii: Împreuna în aceeasi barca – în momentul în care decideti sa fiti de aceeasi parte a baricadei, adica în aceeasi barca, nu mai parasi aceasta pozitie. Orice discutie, interventie, negociere trebuie sa fie de pe pozitia de „împreuna” si nu de „eu” versus „tu”. Asa, nu risti ca o discutie constructiva sa devina o critica la adresa celuilalt si sa ti se raspunda cu o defensa.
Afirmarea propriilor nevoi si ascultarea a ceea ce spune celalalt. E necesar sa faci cunoscute dorintele, sentimentele, gandurile tale despre cum vrei sa mearga relatia voastra. Punctul tau de vedere e foarte important, dar formuleaza-l în asa fel încat sa nu jignesti sau sa critici – vorbeste despre nevoile tale. La fel, asculta cu atentie ce are de spus partenerul. Abia dupa ce v-ati asigurat ca întelegeti ce vrea sa spuna celalalt, puteti începe negocierea despre lucrurile care vor fi comune. Nu lasati lucruri nespuse, din cele care va privesc pe amandoi. Acum e momentul de bilant al relatiei în care aveti ocazia sa va afirmati perspectiva. Orice ramane „sub covor”, nerostit, chiar daca pare mic, mai devreme sau mai tarziu va iesi la suprafata sub forma unei frustrari. Si vina nerostirii la momentul oportun e mai putin importanta decat efectele pe care un astfel de lucru poate sa le aiba. Autenticitate. A te arata pe tine asa cum esti, cu calitati si cu defecte, cu parti bune si parti mai putin bune, contribuie la construirea unei imagini realiste. Vulnerabilitati, frici, momente mai putin bune, esecuri, toate fac parte din viata alaturi de lucrurile bune. A pretinde fata de partener ca tu ai doar o parte din aceste lucruri sau a dori sa vezi de la el doar o parte nu face decat sa vaduveasca experient a de intimitate dintre voi.
Toate la timpul lor
Fluturasii in stomac sunt buni la inceputul relatiei, daca starea ar continua la nesfarsit, ar fi daunator pentru celelalte planuri ale existentei.




Parerea cititorilor despre acest articol