Se estimeaza ca pana la varsta de trei ani, mai mult de 85 la suta dintre copii au fost deja infectati cu virusul herpetic. Nu te panica! Nu e chiar asa de „negru” el pe cat se spune

Copilul e centrul universului pentru tine si ai vrea sa-l ocrotesti cat mai bine. Din nefericire insa, oricat te-ai stradui, nu-l poti feri de multitudinea de virusi care populeaza mediul in care traim. Cu atat mai mult de Herpes Simplex, daca e sa tinem seama ca aproximativ 90% din populatia globului este purtatoare a tipului 1 al acestuia (responsabil mai ales de eruptiile bucale) si 25-50% a tipului 2 (localizat, de obicei, in zona genitala). Desigur, asta nu inseamna ca trebuie sa stai cu mainile in san si sa-ti lasi micutul la voia intamplarii. Masurile de precautie trebuie sa fie lege. Dar inainte de a vorbi despre ele, sa analizam putin virusul pentru a sti cu ce avem de-a face.
Este incurabil
Este unul dintre cele mai perfectionate organisme. Asta pentru ca, odata patruns in organism, nu mai poate fi extras de acolo. Practic, ajungand de la suprafata pielii in corp, virusul se ascunde in celulele omului. ADN-ul virusat se cantoneaza apoi in nucleul celular si devine in acest fel inaccesibil pentru factorii de aparare a organismului, dar si pentru medicamente. Acolo, acesta intra intr-o stare latenta, care se poate prelungi pana la sfarsitul vietii omului. De fapt, o persoana poate avea Herpes Simplex fara a fi in cunostinta de cauza. Aceasta pentru ca infectia primara se produce in copilarie si este, în marea majoritate a cazurilor, inaparenta (fara manifestarile caracteristice). Prin urmare, chiar daca n-a avut inca eruptia specifica, exista o probabilitate foarte mare ca micutul tau sa fie deja contaminat.
Primul semn de scadere a imunitatii
Virusul se poate trezi in orice moment din starea de latenta pentru a face calatoria inversa la suprafata pielii. In general, el apare in locul unde s-a produs prima infectare sau foarte aproape de acesta. Recidiva are loc atunci cand organismul este foarte slabit, in cazul copiilor, acest lucru intamplandu-se, in principal, din cauza unor boli febrile sau digestive, dar si insolatii. Totul incepe cu o senzatie de intepatura sau arsura intr-un anumit punct de pe fata, adesea in jurul gurii, dar si pe nari, mai rar pe lobii urechilor, pielea obrajilor si pe sprancene. Ulterior, apare o zona rosie ce se va acoperi cu vezicule mici, dar dureroase, pline cu un lichid clar, extrem de infectant. Uneori ele sunt doar doua-trei, alteori un buchet in - treg. Indiferent de situatie, in urma lor ramane o eroziune care, in scurt timp, se acopera de coaja. Aceasta va cadea dupa cateva zile fara sa lase vreo cicatrice si totul reintra in normal.
Reguli de urmat
In cazul in care cineva din familie are herpes activ, incercati sa luati cateva masuri simple de precautie:
spalati-va cu totii cat mai des pe maini;
distantati periuta de dinti a celui bolnav de cele ale celorlalti membri ai familiei;
cel bolnav va avea un set aparte de farfurii, tacamuri si pahare;
se vor schimba zilnic lenjeriile de pat;
nu vor fi folosite prosoapele la comun;
toate obiectele de igiena fie vor fi spalate cu apa fierbinte sau sterse cu alcool etilic (virusul herpetic rezista la o temperatura de –20 pana la –70 de grade Celsius chiar si zeci de ani, in schimb la o temperatura de 50-52 de grade Celsius moare in 30 de minute;

de asemenea, virusul nu suporta razele ultraviolete, alcoolul etilic sau dizolvantii organici).
Cum se raspandeste
Principalul izvor de infectie este bolnavul cu herpes activ. Recent insa, oamenii de stiinta ne-au dat o veste proasta, anuntandu-ne ca si cei infectati in stare de latenta il pot disemina. Transmiterea se face prin contact direct sau prin obiecte contaminate (vesela, prosoape etc.) cu secretii (saliva, lichid vezicular), precum si prin transplant renal.
Masuri de luat
Un remediu eficient împotriva virusului a fost descoperit abia în anii ’80 si anume Aciclovirul – pentru care inventatorul a primit Premiul Nobel în 1988. Medicamentul opreste multiplicarea virusului si rareste recidivele, fara a fi eficient în eliminarea infectiei latente din ganglionii nervosi. In cazul leziunilor la nivelul buzelor – poate fi suficienta aplicarea locala a unui unguent cu Aciclovir (cat mai din timp, chiar de la primele simptome – arsura, usturime, mancarime). Daca recidivele sunt in numar de peste sase pe an, e indicata instituirea unui tratament specific, la recomandarea medicului. Din pacate, pana in prezent, n-a fost descoperit un vaccin antivirus Herpes Simplex 1 si 2. Avand in vedere aceste aspecte, scopul principal al profilaxiei nu este atat de a te apara de patrunderea virusului in organism, cat de a incerca sa-l tii in starea latenta, avand grija sa-i intaresti imunitatea.
Planul B
Vitaminele complexului B sunt de mare ajutor in profilaxia herpesului, intrucat cresc capacitatea de aparare in fata bolii. Din acest punct de vedere, sunt utile iarba siberiana, ginsengul, coada- soricelului. De asemenea, ai grija sa-i asiguri vitaminele, mineralele si aminoacizii esentiali prin alimentatie. Cercetarile stiintifice de ultima ora sugereaza ca marii consumatori de ciocolata, alune si mazare au incidenta crescuta în aparitia herpesului bucal. Acestea contin arginina, substante care stimuleaza virusul. La polul opus, alimentele bogate in lizina, precum carnea de pui sau cartofii, mentin virusul în stare latenta, limitand numarul recidivelor.
Atentie!
NU SE APLICA spirt medicinal, alcool, iod sau rivanol pe leziunile herpetice.
De asemenea, ele NU SE ACOPERA SI NU SE PANSEAZA.
Mami, nu-ti arat
Multi micuti cu herpes incearca sa-l ascunda cu ce au la indemana, realizand ca au de-a face cu o buba urata. Ca si noua, nici lor nu le place.