Aditivii alimentari si alimentatia copiilor sunt doua notiuni total incompatibile. Nocivi pentru sanatate, acestia pot produce modificari dintre cele mai nefaste în organismul firav al micutilor

Aproape fara exceptie, alimentele din comert contin aditivi (cunoscuti sub denumirea generica de „E“-uri), a caror menire este aceea de a conserva, de a da culoare, forma, de a spuma, îngrosa si, mai ales, de a da aroma în mod artificial, facand astfel produsul atragator si vandabil timp îndelungat, uneori aproape nelimitat. Fenomenul este cu atat mai grav cu cat din ce în ce mai multe cercetari în materie confirma impactul lor devastator asupra corpului uman. Aceasta pentru ca, nefiind recunoscute si acceptate de organism, E-urile determina un adevarat bombardament chimic asupra organelor interne, compromitand si distrugand sistemul imunitar, care ajunge sa produca anticorpi peste masura, folositi uneori chiar împotriva „obiectivului” aparat. De aici si „inflatia” de tumori din ultimii ani, preponderent maligne, din nefericire. De altfel, potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea cauzata de consumul alimentelor aditivate se afla pe locul al treilea la nivelul întregului glob, dupa consumul de droguri si dupa accidentele de circulatie.
Aditivii alimentari si inteligenta copiilor
Un studiu englez a ajuns la concluzia ca E-urile din alimente pot scadea coeficientul de inteligenta
a copiilor cu pana la 5 puncte.
E-urile predispun la ADHD
Aditivii alimentari cresc nivelul de hiperactivitate în randul copiilor între 3 si 9 ani, avertizeaza cercetatorii de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie. Testele lor, realizate pe un esantion de 300 de copii, arata diferente semnificative de comportament între cei care consuma alimente cu aditivi si cei care mananca sanatos. Mai exact, participantii la studiu au fost împartiti în doua grupe. Prima a consumat un suc natural, iar cea de-a doua, unul „îmbunatatit” cu mai multe tipuri de E-uri întalinite frecvent pe etichitele produselor îndragite: E 211, E110, E122, E102, E 124, E 104 si E 129. Dupa aceasta gustare, subiectii din grupa a doua s-au apropiat cu circa 10% de definitia sindromului ADHD – o tulburare manifestata prin deficit de atentie, de concentrare si dificultati în efectuarea unei sarcini. Numai în Statele Unite, numarul copiilor cu ADHD s-a triplat în ultimii 25 de ani, atingand cifra de 2,84 de milioane în perioada 2001 – 2002, iar în Franta, un copil din 400 ia tratament pentru ca este hiperactiv. Cat despre situatia din tara noastra, se estimeaza ca boala afecteaza aproximativ 3%-7% din elevi.
Bomba delicioasa
Glutamatul de sodiu sau E 621, conform reglementarilor europene, este o neurotoxina, considerata de specialisti una dintre cele mai cancerigene substante, care suprastimuleaza celulele nervoase, „arzandu-le”. Simptomul cel mai des întalnit în acest caz este pierderea temporara
a memoriei. Dar asta nu e tot. În cantitati însemnate, acest potentator de gust prezent într-o gama extrem de larga de produse (mezeluri, pateuri, înghet ata, budinci, jeleuri) induce greata, ameteala, dureri de cap, palpitatii, slabiciune si oboseala – manifestari cunoscute sub denumirea generica de „simptom al mancarii chinezesti”. În cazul copiilor, efectele pot merge si mai departe. Unii micuti reactioneaza întocmai ca niste narcomani. Au ochii rosii, pupilele dilatate si par sa aiba nevoie de cantitati tot mai mari din acest „gust bun”. Altii au dispozitii schimbatoare, cu crize de plans, insomnii, cosmaruri, atacuri de furie. De aceea, dragi mamici, renuntati chiar începand de astazi la condimentele care dau „savoare” si la supele la plic. Acestea din urma se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor preparate normal, în cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu chimicale (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu). Nu v-ati întrebat niciodata cum pot doua fire de morcov, de patrunjel si ceapa dintr-

un plic sa dea acel gust? Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substanta care supraexcita papilele gustative, facandu-le sa simta mult mai puternic gustul celor doua fire de legume.
Greu de eliminat din organism
Corpul uman, obisnuit sa consume hrana naturala, nu poate descompune E-urile, care se depoziteaza, pur si simplu, in organism, afectand sanatatea.
Tulburarile de comportament
Depresia, accesele de furie, chiar si AD HD-ul incep sa fie puse de specialisti pe seama consumului de alimente aditivate.
Pericolele din dulciuri
Cele mai daunatoare produse pe care copiii le consuma cu placere sunt acadelele, prajiturelele, biscuitii sau produsele semipreparate, a caror compozitie poate contine:
E 102 (tartrazina): este un colorant galben, prezent în înghetata, mustar, sucuri, dulciuri. Diverse studii sustin ca ar fi cancerigen.
E 128 (colorant rosu): poate produce mutatii genetice, se regaseste în carnea de hamburgeri.
E 621 (glutamat monosodic): are efect cancerigen si e listat ca ingredient în supe concentrate, condimente, mezeluri.
E 951 (aspartam) si E 954 (zaharina): se folosesc ca îndulcitori. Sute de studii atentioneaza ca acesti doi compusi sunt devastatori pentru organism. Unul dintre cele mai cumparate produse cu aspartam sau zaharina este guma de mestecat.
Otrava din fructe si legume
Nu stiu daca ti-ai pus problema, dar nici fructele si legumele nu mai sunt o optiune sigura in ziua de azi. Ingrasamintele folosite in agricultura le transforma in depozite de nitrati (NO3), care in tubul digestiv devin nitriti (NO2) – substante cu actiune cancerigena. La copii, dar nu numai, nitritii mai pot provoca alergii, astm, dureri de cap, cianoza (boala albastra), hipertensiune la varste fragede, precum si afectiuni ale glandei tiroide, pentru ca perturba metabolismul iodului. Potrivit ultimelor analize, concentratiile cele mai mari de nitrati se gasesc in spanac, salata verde, rucola, sfecla, varza, patrunjel, marar, morcov, ridiche, ceapa verde, revent si fructe. Dar nu te speria, cu putina grija poti reduce semnificativ portia de nitrati. Spalatul temeinic, eventual cu putin otet, indepartarea cojii si tratarea termica sunt operatiunile de baza. Astfel, prin decojire continutul de nitrati scade cu 15-20%, prin fierbere (30-40 min) cu circa 80% in cazul cartofilor, 70% in cazul morcovilor si verzei, 40% in cazul sfeclei. De asemenea, in cartofii, morcovii, sfecla si varza tinute in apa timp de o ora, nivelul de nitrati coboara cu alte 15-20%. Si murarea sau marinarea este o solutie. In timpul acestora, procentul de nitrati se injumatateste. In plus, ar trebui sa stii ca nitratii se acumuleaza in plante neuniform. De exemplu, frunzele mararului si ale patrunjelului contin cu 50 – 60% mai putini nitrati decat tulpinile acestor plante, frunzele verzei rosii – cu 70% mai putini decat cotorul iar stratul de la suprafata morcovului – cu 80% mai putini decat partea din mijloc.